Emotii, nelinisti, cautari ... pentru un grup de cadre didactice care aveau de îndeplinit o misiune la început de an scolar 2002 - 2003: aceea de a organiza un festival, de a-i da un plus de valoare, deosebindu-se astfel de serbarile de gradinita. Toate acestea datorate initiativei unui grup de cadre didactice, animat de dorinta de a ridica prestigiul învatamântului prescolar sucevean prin actiuni care sa diferentieze aceasta treapta de învatamânt de anonimatul generalitatii.

Festivalul "Voinicelul" a primit avizul MECTS, fiind singura manifestare artistica la nivelul învatamântului prescolar. Prima faza a festivalului ... cum a fost acum 8 ani? Festival ??!! ... începeti iar cu Cântarea României?! , cam acestea au fost cuvintele si ,,argumentele” aduse de suficient de multe colege din învatamântul prescolar. Acestea au fost spuse de fiecare gândindu-se, probabil, doar la propria persoana, excluzând astfel chiar ,,actorii” cei mai importanti: copiii si de ce nu? ... parintii lor. Timpul a demonstrat ca acele ,,cârcoteli” au fost de moment, educatoarele din învatamântul sucevean dovedindu-se a fi deschise, creative, ambitioase si mai ales perfectioniste. Acelasi lucru se poate afirma si despre colegele – educatoare din tara care la cele doua editii nationale au ,,crescut” sub ochii nostri, ai comitetului de organizare si ai juriului. Emotiile fiecarui cadru didactic s-au concretizat în comunicare eficienta si actiune si, mai ales, în puterea de a mobiliza si motiva un grup de copii si parintii lor sa astepte fiecare editie a festivalului ca pe marele eveniment al anului scolar. Faptul ca un rezultat, obtinut în cadrul festivalului cântareste suficient de mult în fisa de evaluare a unui cadru didactic, putând fi cuantificat în puncte, ofera credibilitate si valoare acestei manifestari, dar ceea ce nu poate fi masurat este satisfactia si aprecierea comunitatii, satisfactia si multumirea copiilor si parintilor. Ce sta în spatele acestor rezultate obtinute de fiecare copil si educatoare participant la festival? E poate mai simplu de enumerat în câteva cuvinte: emotii, mobilizare, renuntarea la grijile pentru propria persoana sau familie în anumite momente si mai ales multa grija pentru tot ce înseamna aceasta actiune: înscrieri, programe, jurii, diplome, trofeu, spatii de desfasurare, comunicare permanenta, respect si disponibilitate pentru cel de lânga tine ... Daca ar trebui enumerate câteva nume de organizatori, cu siguranta ar trebui evidentiate cele ale colegelor pentru care festivalul a fost o resposabilitate: educatoare Anisoara Tîrnovan, Maria Hanceriuc, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, Dana Vîrvara, Getta Murariu ... iar celor care se ocupa de prezentul si poate perspectiva acestuia, le uram succes!

alka